Plosca

Ce tipuri de recipiente găsești aici?

Există trei categorii, cu utilizări diferite. Ploștile propriu-zise, precum modelul universal din plastic ST485 la 26 RON sau cele din inox de 160-331 RON, primesc atât urina, cât și scaunul, și se folosesc așezat, sub bazinul pacientului.

Urinarele sunt recipiente doar pentru urină, cu forme diferite pe sexe: modelele pentru bărbați ST590 și ST592 au gât alungit, iar cel pentru femei, ST591, are o margine lată, conformată anatomic. Sunt mai mici, mai ușor de manevrat și se pot folosi și culcat, cu efort minim.

Recipientele gradate de 2000 ml și plosca urinară ST285 pentru colectarea urinei timp de 24 de ore servesc la măsurarea diurezei, atunci când medicul cere monitorizarea cantității eliminate. Alegerea depinde de ce trebuie rezolvat: pentru un pacient care are nevoie doar să urineze, un urinar este mult mai simplu de manevrat, iar pentru scaun nu există alternativă la recipientul larg.

Inox sau plastic?

Plasticul este cel mai ieftin, cântărește puțin și este cald la contact cu pielea, un detaliu care contează pentru confortul pacientului. În schimb se zgârie, iar în microfisuri se fixează depuneri și miros, motiv pentru care recipientele din plastic au o durată de viață mai scurtă și se înlocuiesc periodic.

Oțelul inoxidabil, folosit la modelele TX334 cu capac, TX335 fără capac, la plosca de adulți și la varianta de 418x292x85 mm, rezistă la spălări repetate, la dezinfectanți puternici și la sterilizare, nu absoarbe mirosuri și nu se deformează. Costă între 160 și 331 RON și este alegerea logică pentru îngrijire de lungă durată sau pentru cabinete.

Capacul, prezent la modelul din inox TX334, contează dacă recipientul trebuie transportat până la baie: reduce mirosul și riscul de vărsare pe drum. Pentru o casă în care îngrijirea durează luni de zile, multe familii cumpără două recipiente, ca unul să fie mereu curat și uscat.

Cum se folosește și cum se igienizează corect?

Înainte de utilizare, patul se protejează cu o aleză sau cu o păturică absorbantă, iar recipientul se clătește cu apă caldă, ca marginea metalică să nu fie rece. Pacientul este rugat să îndoaie genunchii și să se sprijine pe tălpi, apoi plosca se introduce prin ridicarea bazinului; dacă pacientul nu poate colabora, se întoarce lateral, se poziționează recipientul și se readuce pe spate.

După utilizare, conținutul se aruncă în toaletă, iar recipientul se spală imediat cu detergent și apă, apoi se dezinfectează. Modelele din inox suportă soluții pe bază de clor și temperaturi ridicate; la plastic se folosesc concentrații mai mici, ca să nu se degradeze materialul.

Un recipient uscat complet înainte de depozitare nu dezvoltă miros. Pentru pacienții cu diureză monitorizată, valorile se notează înainte de golire. Notează cantitatea măsurată imediat, pentru că valorile reținute din memorie la finalul zilei nu au valoare pentru medic.